Este o specie sedentara, bine cunoscuta, raspandita din zona de campie
pana la limita superioara a padurii.
Atrage atentia prin firea ei curioasa si galagioasa. De asemenea, prin
obiceiul de a imita glasul altor specii de pasari si chiar anumite sunete omenesti.
Vietuieste in paduri, dar se apropie permanent de livezile si gradinile
din preajma asezarilor omenesti.
Cuiburile sunt amplasate in arbori, unde femela depune 5-6 oua, la
inceputul lunii aprilie. Clocesc alternativ atat femela, cat si masculul. Puii isi
iau zborul la 20 de zile de la eclozare si devin apti de reproducere
la varsta de un an.
In spectrul alimentar omnivor al speciei intra: ghinda, jirul, porumbul,
ciresele, coacazele, fructele zemoase, puii de soarece, viermii, insectele, ouale
si puii de pasari cantatoare etc.
Este considerata daunatoare din doua motive: consuma ouale si puii
pasarilor cantatoare si consuma hrana administrata complementar pentru
fazani si pentru potarnichi in perioada critica de iarna.
Date fiind motivele evidentiate si tinand cont de faptul ca sporul
natural este mare, vanarea gaitei este permisa in perioada
1 septembrie - 28 februarie.
In fapt se vaneaza doar ocazional, deoarece nu prezinta interes
vanatoresc nici din punct de vedere al tirului, nici pentru carne.